ALCÓV, alcovuri, s. n. Loc mai ridicat decât podeaua sau firidă într-o cameră de dormit, unde se așază patul; p. ext. pat. ♦ Dormitor al unei femei. [Var.: (înv.) alcóvă s. f.] – Din fr. alcôve.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ALCÓV s.n. Adâncitură făcută într-un zid pentru a așeza un pat; (p. ext.) pat de dormit. [Pl. -vuri. / < fr. alcôve, cf. sp. alcoba, ar. al-qubba – dormitor].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ALCÓV s. n. 1. nișă într-un zid pentru a așeza un pat; (p. ext.) pat. 2. budoar. ◊ (fig.) loc intim pentru raporturile amoroase. (< fr. alcôve)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ALCÓV, alcovuri, s. n. Firidă într-o cameră de dormit, unde se așază patul. [Var.: (înv.) alcóvă s. f.] – Fr. alcôve.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
alcóv s. n., pl. alcóvuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
alcóv n., pl. urĭ și oave (fr. alcóve, it. alcova, sp. alcoba, d. ar. al-kobba, ĭatac. V. cubea). Înfundătură într' o cameră în care se pune patu.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
ALCÓV ~uri n. Nișă în peretele dormitorului unde este așezat patul (de obicei în dosul unei perdele). /<fr. alcôve
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink