ALEATORÍSM s. n. Caracter aleatoric. [Pr.: -le-a-] – Din fr. aléatorisme.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ALEATORÍSM s.n. 1. Procedeu de creație care urmărește, prin caracterul întâmplător al configurației finale a structurii, stimularea interesului și a imaginației spectatorului. 2. (Muz.) Curent conform căruia aceeași compoziție se poate prezenta sub aspecte variate, datorate libertății ce se acordă interpretului în recrearea sa. [Pron. -le-a-. / < fr. aléatorisme].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ALEATORÍSM s. n. 1. caracter aleatoriu; hazard. 2. procedeu de creație care urmărește, prin caracterul întâmplător, stimularea interesului și a imaginației spectatorului. 3. (muz.) curent în cadrul căruia aceeași compoziție se poate prezenta sub aspecte variate, datorate libertății improvizatorice a interpretului. (< fr. aléatorisme)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
aleatorísm s. n. (sil. a-le-a)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink