ALOGAMÍE s. f. Fecundare a unei plante cu polen provenit de la alte plante din aceeași specie. – Din fr. allogamie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ALOGAMÍE f. Polenizare a unei plante cu polen de la alte plante din aceeași specie. /<fr. allogamie, germ. Allogamie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ALOGAMÍE s.f. (Biol.) Fecundare în care gameții masculi aparțin altor indivizi decât cei femeli. [Gen. -iei. / cf. fr. allogamie, germ. Allogamie < gr. allos – altul, gamos – căsătorie].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ALOGAMÍE s. f. (biol.) încrucișare între indivizi genetic deosebiți. ◊ polenizare încrucișată cu polen de la alte plante aparținând aceleiași specii; xenogamie. (< fr. allogamie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
alogamíe s. f., art. alogamía, g.-d. alogamíi, art. alogamíei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink