ALÓNJĂ, alonje, s. f. 1. Piesă mobilă sau demontabilă care servește la prelungirea unor obiecte. 2. (Sport) Mișcare de întindere rapidă a brațelor. ♦ Lungime a brațelor unui sportiv angajat într-o luptă directă cu un adversar. – Din fr. allonge.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ALÓNJĂ s.f. 1. Piesă (demontabilă) care servește la prelungirea unor obiecte. 2. (Box) Mișcare rapidă de întindere a brațului; lungime a brațului (în raport cu aceea a adversarului). 3. Text care completează conținutul unui document comercial, anexându-se la acesta; act adițional. [< fr. allonge].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ALÓNJĂ s. f. 1. piesă pentru prelungirea unor obiecte. 2. lungime a brațului unui sportiv (la box, lupte, scrimă) în raport cu aceea a adversarului. 3. text care completează conținutul unui document, al unui manuscris, anexându-se la acesta; act adițional. (< fr. allonge)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ALÓNJĂ, alonje, s. f. 1. Piesă mobilă sau demontabilă servind la prelungirea unor obiecte. 2. (La box) Mișcare de întindere rapidă a brațului; lungimea brațului (în raport cu aceea a adversarului). – Fr. allonge.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
alónjă s. f., g.-d. art. alónjei; pl. alónje
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ALÓNJĂ ~e f. 1) Piesă demontabilă pentru prelungirea unor obiecte. 2) Mișcare rapidă de întindere a brațului (mai ales în tehnica boxului). 3) Lungime a brațului unui boxer. [G.-D. alonjei] /<fr. allonge
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink