ALOPATÍE s. f. Tratament medical constând în administrarea unor medicamente în doze care, la omul sănătos, ar declanșa efecte contrare simptomelor caracteristice bolii care trebuie tratată. – Din fr. allopathie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ALOPATÍE f. Tratament medical bazat pe mijloace contrare naturii bolii. /<fr. allopathie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ALOPATÍE s.f. (Med.) Procedeu de a trata o boală cu mijloace contrare naturii sale. [Gen. -iei. / < fr. allopathie, cf. gr. allos – altul, pathos – suferință].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ALOPATÍE s. f. procedeu terapeutic opus homeopatiei, bazat pe mijloace contrare naturii bolii. (< fr. allopathie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
alopatíe s. f., art. alopatía, g.-d. alopatíi, art. alopatíei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
alopatíe f. (vgr. allopátheia, d. állos, altu, și páthos, suferință). Med. Nume dat medicineĭ uzuale ca să se distingă de omeopatie.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink