Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
ALTÍȚĂ, altițe, s. f. Porțiune ornamentală prin alesătură sau prin cusătură în partea de sus a mânecilor iilor. – Cf. sb. latica.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ALTÍȚĂ, altițe, s. f. Broderie lată, făcută cu arnici sau cu mătase pe umerii iilor. – Comp. sb. latica.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ALTÍȚĂ s. (prin Transilv.) broschiță. (Ie cu ~e.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
altíță (altíțe), s. f. – Broderie pe partea superioară a mînecii la ie sau cămașă. Lat. altĭtia, de unde it. altezza. Se explică prin poziția relativă a broderiei; partea inferioară a mînecii, cînd este brodată, nu se poate numi astfel. După Cihac, Hasdeu și DAR, din sb. latica „margine de rochie” (de unde, în Ban., var. lătiță); este posibil însă ca cuvîntul sb. să provină din rom. Este dubletul lui alteță, s. f., din it. (sec. XIX).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
altíță s. f., g.-d. art. altíței; pl. altíțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
altíță f., pl. e (sîrb. latica). Cusutura ornamentală (cu florĭ saŭ fluturĭ) de pe umeriĭ cămășilor țărăneștĭ (maĭ ales femeĭești).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
ALTÍȚĂ ~e f. Broderie care se face pe umerii iilor. /cf. sb. latica
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)