Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
AMĂRÚNT, s. n. v. amănunt.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AMĂRÚNT, s. n. v. amănunt1.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
amărúnt, V. amănunt.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
amănúnt și amărúnt n., pl. e, vechĭ urĭ (a 4 și mănunt, mărunt). Parte măruntă, particularitate, detaliŭ: amănuntele lupteĭ, o veste fără nicĭ un amănunt, a da amănunte, a intra (saŭ a te perde) în amănunte. Cu amănuntu saŭ cu de-a mănuntu [!] (maĭ exact de cît cu de amănuntu, ca și cu de-a sila), amănunțit, în detaliŭ: a povesti, a vinde cu de-a mănuntu. V. toptan și dibă.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)