AMBRAZÚRĂ, ambrazuri, s. f. 1. (Mil.) Deschizătură în pereții unei fortificații, prin care se execută trageri cu tunul, cu mitraliera etc. 2. (Arhit.) Deschizătură lăsată în zid, în vederea montării unei uși sau a unei ferestre. – Din fr. embrasure.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AMBRAZÚRĂ s.f. 1. Deschizătură practicată în pereții unei fortificații pentru a permite tragerea cu armele de foc. 2. Deschizătură într-un zid în care se montează o ușă sau o fereastră. ♦ Deschidere practicată într-un unghi care să permită (în cazul unei ferestre) evazarea interioară pentru un iluminat mai bun sau (în cazul unui portal) evazarea exterioară cu mai multă lărgime intrării. [< fr. embrasure].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
AMBRAZÚRĂ s. f. 1. deschizătură în peretele unei fortificații, într-un blindaj, care permite tragerea cu armele de foc. 2. deschizătură redusă într-un zid, în care se montează o ușă sau o fereastră. (< fr. embrasure)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
AMBRAZÚRĂ, ambrazuri, s. f. (Mil.) Deschizătură în pereții unei lucrări de apărare, prin care se trage cu tunul, cu mitraliera etc. – Fr. embrasure.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ambrazúră s. f., g.-d. art. ambrazúrii; pl. ambrazúri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
AMBRAZÚRĂ ~i f. 1) Deschizătură în peretele unei fortificații prin care se trage cu armele de foc. 2) Loc gol lăsat într-un perete pentru a monta uși sau ferestre. [Sil. am-bra-] /<fr. embrasure
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink