AMFIBRÁH, amfibrahi, s. m. Unitate ritmică formată, în metrică antică, dintr-o silabă lungă precedată și urmată de două silabe scurte. ♦ Unitate ritmică alcătuită, în metrică modernă, dintr-o silabă accentuată precedată și urmată de două silabe neaccentuate. – Din fr. amphibraque, lat. amphibrachus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AMFIBRÁH s.m. Picior de vers format din trei silabe, dintre care prima și ultima sunt scurte sau neaccentuate. [Cf. fr. amphibraque, lat., gr. amphibrachys].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
AMFIBRÁH s. m. picior de vers format dintr-o silabă lungă (accentuată) încadrată de două scurte (neaccentuate). (< fr. amphibraque, lat. amphibrachus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
AMFIBRÁH, amfibrahi, s. m. Unitate ritmică formată (în metrica antică) dintr-o silabă lungă precedată și urmată de două silabe scurte sau (în metrica modernă) dintr-o silabă accentuată precedată și urmată de două silabe neaccentuate. – Fr. amphibraque (lat. lit. amphibrachus).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
amfibráh s. m. (sil. -brah), pl. amfibráhi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
AMFIBRÁH ~i m. Picior de vers format din trei silabe, prima și ultima fiind scurte (neaccentuate). /<lat. amphibrachus, fr. amphibraque
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink