Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
AMFITEÁTRU, amfiteatre, s. n. 1. (În arhitectura greco-romană) Edificiu destinat jocurilor publice, de formă circulară sau ovală, de obicei neacoperit, având la mijloc o arenă înconjurată de trepte (gradene) și tribune pentru public. ◊ Loc. adj. și adv. În amfiteatru = (în plan) înclinat, în trepte. 2. Sală de cursuri, de spectacole etc. cu locurile așezate în trepte sau pe un plan înclinat. 3. Configurație a unor terenuri muntoase sau deluroase în etaje circulare. – Din fr. amphithéâtre, lat. amphitheatrum.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AMFITEÁTRU s.n. 1. (Ant.) Vastă incintă circulară, având o arenă în mijloc, înconjurată de trepte și tribune unde ședeau spectatorii în timpul jocurilor publice. 2. Sală (de curs sau de spectacole) cu locurile așezate în plan înclinat. 3. Configurație a unor terenuri dispuse în etaje circulare. [Pron. -fi-te-a-. / cf. fr. amphithéâtre, lat. amphiteatrum, gr. amphitheatron].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
AMFITEÁTRU s. n. 1. (la greci și la romani) edificiu de formă circulară sau elipsoidală, (neacoperit), dintr-o arenă înconjurată de trepte și tribune, în timpul jocurilor publice. 2. sală de curs, conferințe cu locurile în plan înclinat sau în trepte. 3. configurație a unor terenuri dispuse în etaje circulare. (< fr. amphithéâtre, lat. amphiteatrum, gr. amphitheatron)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
AMFITEÁTRU, amfiteatre, s. n. 1. (În antichitate) Edificiu de formă circulară, de obicei neacoperit, având la mijloc o arenă înconjurată de locurile pentru spectatori așezate în trepte. ◊ Loc. adj. și adv. În amfiteatru = (în plan) înclinat, în trepte. 2. Sală de cursuri, de spectacole etc. cu locurile așezate pe un plan înclinat. 3. Configurație a unor terenuri muntoase sau deluroase în etaje circulare. – Fr. amphithéâtre (lat. lit. amphitheatrum).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
amfiteátru s. n. → teatru
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
AMFITEÁTRU ~e n. 1) (în antichitatea greco-romană) Edificiu circular pentru jocurile publice cu arenă în mijloc. 2) Sală (de curs) cu locurile așezate în plan înclinat. 3) Configurare a unor terenuri deluroase sau muntoase în formă de etaje circulare. [Sil. -tea-tru] /<lat. amphitheatrum, fr. amphithéâtre
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
anfiteátru n., pl. e (vgr. amphithéatron, d. amphi, într' amîndoŭă părțile, și theatron, teatru). Un teatru duplu [!], oval saŭ rătund [!], cu o arenă în mijloc în care se făceaŭ în vechime luptele gladiatorilor, vînătorile și luptele navale, cum e celebru coloseŭ al luĭ Vespasian la Roma. Parte înălțată în fața sceneĭ. Sală cu trepte în care profesoriĭ îșĭ țin cursurile. Teren în anfiteatru, care se ridică treptat. – Fals amf-.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
AMFITEATRU, revistă literară și artistică. Apare lunar, la București, din 1966. A promovat valoroși scriitori și critici tineri. Din 1990, serie nouă.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)