ANALIZÓR, analizoare, s. n. Instrument sau aparat cu ajutorul căruia se realizează o analiză. ◊ Analizor electronic = aparat electronic pentru analiza armonică experimentală a semnalelor electronice. Analizor de spectru = aparat pentru observarea sau înregistrarea unui semnal. – Din fr. analyseur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ANALIZÓR s.n. 1. Analizator. 2. Orice aparat prevăzut cu un sistem de recepționare și de analiză a unor informații. [< fr. analyseur].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ANALIZÓR s. n. 1. instrument pentru determinări analitice. 2. dispozitiv optic cu care se studiază polarizarea luminii. 3. orice aparat cu un sistem de recepționare și de analiză a unor informații. (< fr. analyseur)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ANALIZÓR, analizoare, s. n. Piesă optică servind la cercetarea stării de polarizare a unui fascicul de radiații. – După fr. analyseur.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
analizór s. n., pl. analizoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ANALIZÓR ~oáre n. Aparat sau instrument cu care se efectuează o analiză. ~ de sunete. /<fr. analiseur
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink