Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
ANCHETÁ, anchetez, vb. I. Tranz. A supune unei cercetări amănunțite; a face o anchetă. – Din anchetă.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ANCHETÁ vb. I. tr. 1. A cerceta (un fapt, o persoană} printr-o anchetă; a face o anchetă. 2. A întreprinde o cercetare în scop științific. [< fr. enquêter].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ANCHETÁ vb. tr. a face o anchetă. (< fr. enquêter)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ANCHETÁ, anchetez, vb. I. Tranz. A supune unei cercetări amănunțite; a face o anchetă. – Din anchetă.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ANCHETÁ vb. (JUR.) a cerceta, a instrui, (livr.) a instrumenta. (A ~ un caz.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
anchetá vb., ind. prez. 1 sg. anchetéz, 3 sg. și pl. ancheteáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ANCHÉTĂ, anchete, s. f. Cercetare ordonată sau efectuată de o autoritate publică, pentru a clarifica împrejurările în care s-a produs un fapt și pentru a stabili răspunderile. ♦ Cercetare științifică făcută pe teren. – Din fr. enquête.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ANCHETÁ ~éz tranz. (persoane) A supune unei anchete. /Din anchetă
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ANCHÉTĂ ~e f. 1) Cercetare făcută de un organ de stat pentru a clarifica împrejurările în care a avut loc un fapt ilegal și a stabili făptașii. ~ judecătorească. 2) Cercetare științifică efectuată pe teren (prin chestionare). ~ dialectală. [G.-D. anchetei] /<fr. enquête
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ANCHÉTĂ s.f. Cercetare făcută de o autoritate publică cu scopul de a stabili vinovații și împrejurările în care s-a produs un fapt. ♦ Cercetare pe teren făcută în scop științific; sondaj. [< fr. enquête].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ANCHÉTĂ s. f. 1. cercetare făcută de o autoritate publică în scopul stabilirii împrejurărilor în care s-a produs un fapt și a răspunderilor. 2. metodă de investigație științifică, prin cercetarea pe teren; (p. ext.) gen publicistic în care se prezintă rezultatele unor asemenea cercetări. (< fr. enquête)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ANCHÉTĂ, anchete, s. f. Cercetare orânduită sau efectuată de o autoritate publică, pentru a clarifica împrejurările în care s-a produs un fapt și pentru a stabili eventuale răspunderi și vinovății. ♦ Cercetare științifică făcută pe teren. Anchetă dialectală. – Fr. enquête.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ANCHÉTĂ s. 1. (JUR.) anchetare, cercetare, instruire, (livr.) instrumentare, (înv.) sprafcă, (rusism înv.) comandirovcă. 2. v. sondaj.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
anchétă (anchéte), s. f. – Cercetare. Fr. enquête. – Der. ancheta, vb., din fr. enquêter; anchetator, adj.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
anchétă s. f., pl. anchéte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ráid-anchétă s. n., pl. ráiduri-anchétă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
anchétă f., pl. e (fr. enquête. V. chetă). Cercetare, maĭ ales din partea uneĭ autoritățĭ: anchetă judiciară.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
anchetéz v. tr. (fr. enquêter). Fac anchetă, cercetez.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink