Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: anchiloza (verb tranzitiv) , anchiloză (substantiv feminin)   
ANCHILÓZĂ, anchiloze, s. f. Suprimare parțială sau totală a mișcărilor într-o articulație; înțepenire a unei articulații. – Din fr. ankylose.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ANCHILÓZĂ s.f. Înțepenire a unei articulații. [< fr. ankylose, cf. gr. ankylosis – aplecare, curbatură].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ANCHILÓZĂ s. f. imobilizare a unei articulații. (< fr. ankylose, gr. ankylosis)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ANCHILÓZĂ, anchiloze, s. f. Înțepenire a unei încheieturi. – Fr. ankylose.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ANCHILÓZĂ s. (MED.) anchilozare, înțepenire, prindere. (~ articulațiilor.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
anchilóză s. f., g.-d. art. anchilózei; pl. anchilóze
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
anchilóză f., pl. e (fr. ankylose, d. vgr. ankýlosis, d. ankýlos, sucit). Med. Lipirea oaselor la articulațiunĭ în cît să nu se maĭ poată mișca, înțepenire.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
ANCHILOZÁ, anchilozez, vb. I. Tranz. și refl. A produce sau a căpăta o anchiloză. ♦ Refl. Fig. A deveni sclav al rutinei, căpătând deprinderi de lucru mecanice. – Din fr. ankyloser.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ANCHILOZÁ ~éz tranz. A face să se anchilozeze. /<fr. ankyloser
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE ANCHILOZÁ mă ~éz intranz. 1) A se îmbolnăvi de anchiloză; a căpăta anchiloză. 2) fig. A pierde agerimea minții; a deveni rutinar. /<fr. ankyloser
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ANCHILÓZĂ ~e f. Înțepenire (totală sau parțială) a unei articulații. [G.-D. anchilozei] /<fr. ankylose
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ANCHILOZÁ vb. I. tr., refl. A căpăta, a fi atins de o anchiloză, a (se) înțepeni. ♦ (Fig.) A (se) înțepeni, a deveni greoi, mărginit, rutinat. [< fr. ankyloser].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ANCHILOZÁ vb. tr., refl. 1. a căpăta o anchiloză, a (se) înțepeni. 2. (fig.) a deveni greoi. (< fr. ankyloser)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ANCHILOZÁ, anchilozez, vb. I. Refl. A căpăta o anchiloză. ♦ Fig. A căpăta deprinderi de lucru mecanice. – Fr. ankyloser.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ANCHILOZÁ vb. (MED.) a se înțepeni, a se prinde. (Reumatismul i-a ~ articulațiile.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
anchilozá vb., ind. prez. 1 sg. anchilozéz, 3 sg. și pl. anchilozeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
anchilozéz v. tr. (d. anchiloză; fr. ankyloser). Cauzez o anchiloză, înțepenesc. V. refl. Genunchiu s' a anchilozat. Fig. Mă înțepenesc în acelașĭ fel de viață: societate anchilozată.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)