ANEXIÚNE, anexiuni, s. f. Încorporare prin violență de către un stat a unui teritoriu aparținând altui stat. [Pr.: -xi-u-] – Din fr. annexion, lat. annexio, -onis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ANEXIÚNE s.f. Încorporare prin mijloace violente a unei provincii, a unei țări mai mici sau mai slabe făcută de către o altă țară mai mare sau mai puternică. [Pron. -xi-u-. / cf. fr. annexion, lat. annexio – unire, legătură].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ANEXÍUNE s. f. încorporare de către un stat, prin mijloace violente, a unui teritoriu străin. (< fr. annexion, lat. annexio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ANEXIÚNE, anexiuni, s. f. Încorporare prin violență a unui teritoriu aparținând altei țări. [Pr.: -xi-u-] – Fr. annexion (lat. lit. anexio, -onis).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ANEXIÚNE s. v. anexare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
anexiúne s. f. (sil. -xi-u-), g.-d. art. anexiúnii; pl. anexiúni
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
anexiúne f. (lat. an-néxio, -ónis). Acțiunea de a anexa.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
ANEXIÚNE ~i f. Alipire cu forța a unui teritoriu străin. [G.-D. anexiunii; Sil. -xi-u-] /<fr. annexion, lat. annexio, ~onis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink