Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: angaja (verb tranzitiv) , angajat (adjectiv)   
ANGAJÁT, -Ă, angajați, -te, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f., adj. (Persoană) încadrată într-un loc de muncă. ♦ (Militar) care servește pe baza unui angajament voluntar. 2. Adj. Care servește conștient o cauză. – V. angaja.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ANGAJÁT, -Ă adj. 1. (Arhit.; despre o coloană) Zidită cel puțin în jumătatea diametrului ei în zidul sau în stâlpul cu care face corp comun. 2. (Despre oameni) Încadrat într-un curent politic, social. [< angaja, după fr. engagé].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ANGAJÁT, -Ă I. adj. 1. (arhit.; despre o coloană) zidită cel puțin cu jumătate din diametrul ei în zidul (stâlpul) cu care face corp comun. 2. (despre oameni) încadrat într-un curent politic, social; (despre literatură) care servește conștient o cauză. II. adj., s. m. f. (cel) care lucrează într-un anumit loc de muncă. ◊ (militar) care servește pe baza unui angajament voluntar. (după fr. engagé)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ANGAJÁT, -Ă, angajați, -te, s. m. și f. Persoană încadrată într-un loc de muncă. – V. angaja.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ANGAJÁT s. 1. salariat, slujbaș, (înv. și pop.) năimit, (pop. și fam.) simbriaș, (înv.) lefegiu, supus. (Era ~ al statului.) 2. (la pl.) personal, salariați (pl.), slujbași (pl.). (~ți ai unei instituții.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Angajat ≠ neutru
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
angaját s. m., adj. m., pl. angajáți; f. sg. angajátă, pl. angajáte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ANGAJÁ, angajez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A lua pe cineva sau a intra în slujbă; a (se) încadra într-un loc de muncă; a (se) tocmi. ♦ Tranz. A primi să efectueze o lucrare, o însărcinare specială etc. în condiții determinate. A angaja o lucrare de arhitectură.Tranz. A lua cu chirie un vehicul. 2. Refl. A se obliga la ceva, a-și lua un angajament. ♦ Tranz. și refl. A atrage după sine o obligație. Articolul nu angajează revista. 3. Tranz. și refl. A (se) antrena într-o acțiune; a apuca sau a face să apuce într-o anumită direcție. ♦ Refl. A o lua pe un anumit drum. ♦ Tranz. (Mil.) A începe o acțiune etc. Trupele au angajat lupta. 4. Tranz. (La hochei sau la baschet) A pune pucul sau mingea în joc. – Din fr. engager.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ANGAJÁ ~éz tranz. 1) A lua la lucru pe bază de contract. 2) A face să se angajeze. 3) A lua cu chirie; a închiria. ~ un vehicul. 4) A înscrie în efectivul armatei; a încorpora; a înrola. 5) sport (mingea sau pucul) A pune în joc. /<fr. engager
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE ANGAJÁ mă ~éz intranz. 1) A intra în slujbă (în schimbul unei plăți); a se tocmi. 2) A se încadra într-o acțiune. 3) A-și asuma o obligație; a-și lua un angajament. 4) A o apuca într-o anumită direcție. /<fr. engager
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ANGAJÁT ~ți m. 1) Persoană încadrată la un loc de muncă; salariat. 2) Militar încadrat în armată pe baza unui angajament voluntar. /v. a angaja
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ANGAJÁ vb. I. 1. tr. A contracta un angajament. ♦ A închiria ceva. 2. refl. A se obliga la ceva, a-și lua un angajament. 3. tr. A atrage după sine o obligație, o răspundere. ♦ A antrena într-o acțiune. ♦ A începe, a porni (o discuție, o activitate etc.). 4. refl. A apuca pe un anumit drum. ♦ (Despre avioane) A intra (fără voia pilotului) într-o poziție nedorită, provocată de pierderea sau de excesul de viteză, de o comandă greșită etc. ♦ A pune pucul sau mingea în joc (la hochei și la baschet). [P.i. 3 -jează, 4 -jăm, ger. -jând. / < fr. engager, cf. en gage – în gaj].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ANGAJÁ vb. I. tr., refl. a (se) încadra într-un loc de muncă. II. tr. 1. a contracta un angajament. ◊ a închiria ceva. 2. a atrage după sine o obligație, o răspundere. ◊ a antrena într-o acțiune, într-o discuție. III. refl. 1. a se obliga la ceva, a-și lua un angajament. 2. a apuca un anumit drum. ◊ a începe o manevră (de depășire a unui autovehicul, a unei nave). ◊ (despre avioane) a intra (fără voia pilotului) într-o poziție nedorită. ◊ (despre o ancoră) a se prinde de un obiect pe fundul apei. ◊ a pune pucul sau mingea în joc (la hochei, la baschet). (< fr. engager)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ANGAJÁ, angajez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A primi pe cineva sau a se încadra într-un loc de muncă, în condiții determinate. ♦ Tranz. A primi să efectueze o lucrare, o muncă etc. în condiții determinate. A angaja o lucrare de arhitectură.Tranz. A lua cu chirie un vehicul. 2. Refl. A se obliga la ceva, a-și lua un angajament. ♦ Tranz. și refl. A atrage după sine o obligație. Articolul nu angajează revista. 3. Tranz. și refl. A (se) antrena într-o acțiune; a apuca sau a face să apuce într-o anumită direcție. ♦ Tranz. A începe, a porni o acțiune etc. Trupele au angajat lupta.Fr. engager.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ANGAJÁ vb. 1. a băga, a încadra, a lua, a numi, a primi, (înv. și pop.) a năimi. (Îl ~ într-un serviciu.) 2. a se băga, a intra, a se încadra, a se tocmi, a se vârî, (pop.) a se învoi, a merge, a se năimi, a se prinde, a veni, (prin Mold. și Bucov.) a se apuca. (S-a ~ argat.) 3. a făgădui, a se îndatora, a se însărcina, a se obliga, a promite, (înv. și reg.) a jurui, a se prinde, (înv.) a se adeveri, a se apuca, (fig.) a se lega. (Se ~ să facă următoarele...)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
A (se) angaja ≠ a (se) concedia, a destitui, a (se) elibera, a licenția
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
angajá (angajéz, angaját), vb.1. A obliga, a lua un angajament. – 2. A lua pe cineva în slujbă. – 3. A introduce. – 4. A pune în joc, a risca. Fr. engager.Der. angajament, s. n. (obligație, contract), din fr. engagement.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
angajá vb., ind. prez. 1 sg. angajéz, 3 sg. și pl. angajeáză, 1 pl. angajăm; conj. prez. 3 sg. și pl. angajéze; ger. angajând
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
angajéz v. tr. (fr. engager, d. gage, amanet, gaj). Oblig, leg: un jurămînt ne angajează. Tocmesc, învoĭesc: a angaja un birjar cu luna. Înrolez: a angaja voluntarĭ pentru expedițiune. Încep: a angaja o luptă. V. refl. A te angaja să facĭ ceva, a te angaja ca servitor, a te angaja ca voluntar, a te angaja în luptă.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)