ANGÉLIC, -Ă, angelici, -ce, adj. (Ca) de înger; îngeresc (1). – Din fr. angélique, lat. angelicus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ANGÉLIC, -Ă adj. Îngeresc, (ca) de înger. [Cf. fr. angélique, it. angelico, lat. angelicus].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ANGÉLIC, -Ă adj. îngeresc, (ca) de înger. ◊ (fig.) serafic, nobil, pur. (< fr. angélique, lat. angelicus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ANGÉLIC, -Ă, angelici, -e, adj. (Rar) Îngeresc. – Fr. angélique (lat. lit. angelicus).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ANGÉLIC adj. v. îngeresc, serafic.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Angelic ≠ demonic, diabolic, mefistofelic
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
angélic adj. m., pl. angélici; f. sg. angélică, pl. angélice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
angélic, -ă adj. (lat. angélicus, vgr. angelikós). Rar. Îngeresc. Adv. Îngerește. S. f., pl. e și ĭ. Bot. Buciniș (archangélica officinális și angélica archangélica).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
ANGÉLIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de îngeri; îngeresc. /<fr. angélique, lat. angelicus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink