Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
ANIMÁRE s. f. Acțiunea de a (se) anima și rezultatul ei. – V. anima.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ANIMÁRE s.f. Acțiunea de a (se) anima și rezultatul ei. ♦ (Cinem.) Desenarea stărilor succesive din mișcarea personajelor unui film de desene animate. [< anima].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ANIMÁRE s. f. Acțiunea de a (se) anima și rezultatul ei.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ANIMÁRE s. v. însuflețire.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
animáre s. f., g.-d. art. animării
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ANIMÁ, aním, vb. I. Tranz. și refl. A (se) face mai activ sau mai expresiv, a da sau a căpăta (mai multă viață; a (se) însufleți. [Prez. ind. și: animez] – Din fr. animer, lat. animare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ANIMÁ aním tranz. A face să se anime; a însufleți; a electriza; a entuziasma; a înflăcăra. /<fr. animer, lat. animare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE ANIMÁ mă aním intranz. A căpăta tot mai mult suflet; a se umple de elan; a se însufleți; a se electriza; a se entuziasma; a se înflăcăra. /<fr. animer, lat. animare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ANIMÁ vb. I. tr., refl. A da viață, a (se) însufleți, a stimula. [< fr. animer, lat. animare < anima – suflet].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ANIMÁ vb. tr., refl. a da viață, a (se) însufleți, a (se) înviora. (< fr. animer, lat. animare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ANIMÁ, aním, vb. I. Tranz. și refl. A (se) face mai activ sau mai expresiv; a (se) însufleți. [Prez. ind. și: animez] – Fr. animer (lat. lit. animare).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ANIMÁ vb. v. însufleți.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
animá (animéz, animát), vb. – A însufleți, a încuraja. Fr. animer. – Der. (din fr.) animați(u)ne, s. f.; animator, adj.; animozitate, s. f.; desanima, vb. (a descuraja); inanimat (var. neanimat), adj.; reanima, vb.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
animá vb., ind. prez. 1 sg. aním, 3 sg. și pl. anímă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
animéz v. tr. (lat. ánima, -áre; fr. animer). Daŭ viață. Fig. Încurajez, însuflețesc: a anima soldațiĭ la luptă. Daŭ vigoare: a anima stilu, ședința.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink