ANTIATÓM, antiatom, s. m. Atom constituit dintr-un antinucleu, în jurul căruia se află pozitroni. [Pr.: -ti-a-] – Anti- + atom.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ANTIATÓM s.m. Atom ipotetic, format din antinucleu, în jurul căruia se găsesc electroni pozitivi. [< fr. antiatome].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ANTIATÓM s. m. atom ipotetic, din antinucleu, cu electroni pozitivi. (< fr. antiatome)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
antiatóm s. m. (sil. -ti-a-), pl. antiatómi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ANTIATÓM ~i m. Atom constituit dintr-un antinucleu în jurul căruia se află pozitroni. /<fr. antiatome
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink