ANTINOMÍSM s.n. (Fil.) 1. Tendință de negare a legilor sau legității. 2. Diminuare a unor legi tradiționale. [< germ. Antinomismus].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ANTINOMÍSM s. n. 1. tendință de negare a legilor sau legalității. 2. (teol.) doctrină care propovăduiește, în numele supremației grației, indiferența față de legi. (< fr. antinomisme, germ. Antinomismus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
antinomísm s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink