ANTONÍCĂ, antonici, s. f. Plantă erbacee cu flori albe și fructe aromatice, care crește în pădurile de munte (Chaerophyllum aromaticum). – Anton (n. pr.) + suf. -ică.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ANTONÍCĂ s. f. Plantă erbacee cu flori albe și fructe aromatice (Chaerophyllum aromaticum). – Din Anton + suf. -ică.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ANTONÍCĂ s. (BOT.; Chaerophyllum aromaticum) (reg.) borșer, crastavan, laba-gâștii.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
antonícă (-ci), s. f. – Plantă, angelică (Archangelica officinalis). De la [sfîntul] Anton (Hasdeu).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
antonícă s. f., art. antonícii; pl. antoníci
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink