ANTROPONOMÁSTICĂ f. v. ANTROPONIMIE. /<fr. anthroponomastique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ANTROPONOMÁSTICĂ s.f. (Lingv.) Antroponimie. [Gen. -cii. / < fr. anthroponomastique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ANTROPONOMÁSTICĂ s. v. antroponimie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
antroponomástică s. f., g.-d. art. antroponomásticii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ANTROPONOMÁSTIC, -Ă, antroponomastici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Antroponimic (1). 2. S. f. Antroponimie. – Din fr. anthroponomastique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ANTROPONOMÁSTIC ~că (~ci, ~ce) v. ANTROPONIMIC I. /<fr. anthroponomastique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ANTROPONOMÁSTIC, -Ă adj. (Lingv.) Antroponimic. [Cf. fr. anthroponomastique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ANTROPONOMÁSTIC, -Ă I. adj. antroponimic. II. s. f. antroponimie. (< fr. anthroponomastique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ANTROPONOMÁSTIC adj. v. antroponimic.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
antroponomástic adj. → onomastic
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink