Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
APANÁJ, apanaje, s. n. 1. Parte dintr-un domeniu feudal acordată fiilor din casele domnitoare și din marile familii nobile; proprietate sau venit acordat din averea țării membrilor unei familii domnitoare. 2. Bun material sau spiritual care se atribuie cuiva sau este acaparat în mod exclusiv de cineva; fig. ceea ce este propriu unei persoane sau unui lucru. – Din fr. apanage.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
APANÁJ s.n. 1. Domeniu feudal acordat fiilor caselor domnitoare (fără însă a trece în proprietatea lor) pentru a le asigura existența ; proprietate, venit acordat din bunurile statului unui membru al familiei domnitoare. 2. Bun material sau spiritual care se atribuie cuiva sau este acaparat de cineva ; (fig.) ceea ce este propriu cuiva. [Var. apanagiu s.n. / < fr. apanage, cf. lat. ad – la, panis – pâine].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
APANÁJ s. n. 1. domeniu funciar sau venit acordat de suverani pentru întreținerea unor membri ai familiei domnitoare. 2. bun material sau spiritual care aparține exclusiv cuiva. (< fr. apanage)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
APANÁJ, apanaje, s. n. 1. Porțiune dintr-un domeniu feudal acordată fiilor din casele domnitoare și din marile familii nobile; proprietate sau venit acordat în chip arbitrar, din averea țării, membrilor unei familii domnitoare. 2. Bun material sau, fig., spiritual care se atribuie cuiva sau este acaparat în mod exclusiv de cineva. – Fr. apanage.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
apanáj s. n., pl. apanáje
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
APANÁJ ~e n. 1) (în evul mediu) Domeniu feudal acordat de suverani pentru întreținerea membrilor familiei regale. 2) Bun material (sau/și spiritual) atribuit cuiva sau acaparat de cineva. /<fr. apanage
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
apanágiu n. și (ob). -áj n., pl. e (fr. apanage, d. vfr. apaner, mlat. apanare, a nutri cu pîne [!]). Moșie dăruită unuĭ suveran de către stat. Fig. Parte, lot, proprietate. calitate: invidĭa e apanaju gloriiĭ. – În Francia, regiĭ acordaŭ moșiĭ fiilor lor maĭ micĭ orĭ fraților lor. Dar, după stingerea neamuluĭ lor, aceste moșiĭ redeveneaŭ ale regeluĭ. V. arpalîc.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)