APRÉT, apreturi, s. n. 1. Substanță cu care se tratează țesăturile sau fibrele textile pentru a le da asprime, rigiditate, luciu, pentru a le face impermeabile, neșifonabile etc.; scrobeală. 2. Substanță care se aplică pe suprafața pieilor în timpul operației de finisare a tăbăcirii, în vederea formării unui strat de protecție și de lustru. 3. Faptul de a fi apretat. – Din fr. apprêt.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
APRÉT s.n. 1. Substanță folosită la tratarea țesăturilor și a firelor pentru a le da anumite calități. 2. Substanță care se aplică pe suprafața pieilor în curs de finisare pentru a le îmbunătăți lustrul, rezistența la lumină, la frecare etc. [Pl. -turi. / < fr. apprêt].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
APRÉT s. n. preparat la tratarea țesăturilor și fibrelor textile pentru a le da anumite calități; scrobeală. (< fr. apprêt)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
APRÉT, apreturi, s. n. 1. Substanță cu care se tratează țesăturile, uneori fibrele, pentru a le da anumite calități (asprime, rigiditate, luciu). 2. Substanță care se aplică pe suprafața pieilor în timpul operației de finisare, pentru a le da anumite calități. – Fr. apprêt.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
APRÉT s. scrobeală, (prin Transilv.) aspreală, (Mold. și Bucov.) crohmală, (Transilv. și Mold.) șterc. (~ pentru rufe.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
aprét adj. m., pl. apréți; f. sg. aprétă, pl. apréte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
aprét s. n. (sil. -pret), pl. apréturi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
APRÉT ~uri n. 1) Preparat cu care se tratează țesăturile textile pentru a le da anumite calități (rigiditate, luciu, asprime). 2) Substanță care se aplică pe suprafața pieilor în timpul operației de finisare. [Sil. a-pret] /<fr. apprêt
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink