APRÍL s. m. invar. v. aprilie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
APRÍL s. m. v. aprilie.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
apríl m., gen. al luĭ (lat. aprilis, d. aperire, a deschide, ca și aprig). A patra lună a anuluĭ. – Ob. Aprilie (ngr. Aprilios). V. prier. – Odată, calendaru gregorian începea la 1 April, și atuncĭ, în Francia, se trimeteaŭ darurĭ. La 1564, Carol al 11 fixă începutu anuluĭ la 1 Ĭanuariŭ. Cînd sosi ziŭa de 1 April, ceĭ obișnuițĭ cu această zi continuară să trimeată darurĭ supt formă de păcălelĭ. Așa s' a născut obiceĭu de a spune minciunĭ la 1 April.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink