ARABÉSC, arabescuri, s. n. 1. Ornament specific decorației arabe, care constă din combinații de linii și de motive geometrice sau din combinări de motive reprezentând plante (stilizate). 2. Ornament muzical; p. ext. scurtă combinație muzicală cu caracter grațios și avântat. 3. Una dintre figurile baletului clasic (inspirată din dansul oriental). – Din fr. arabesque.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ARABÉSC s.n. (Mai ales la pl.) 1. Ornament inspirat din arta arabă. ♦ Motiv decorativ ornamental cu linii și curbe înclinate bizar, constând din diverse figuri (linii, frunze, flori etc.) împletite simetric. 2. (Coregr., sport) Poziție în dansul academic, la patinaj sau la gimnastică, cu piciorul liber întins și ridicat înapoi. // s.f. Compoziție muzicală cu caracter avântat și grațios. [Pl. -uri. / < fr. arabesque, it. arabesco, germ. Arabeske].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ARABÉSC I. s. n. 1. ornament inspirat din arta arabă. ◊ motiv decorativ ornamental din diverse combinații de figuri (linii, frunze, flori) împletite simetric. 2. mod de exprimare prin exces de ornamente; procedeu stilistic care realizează acest mod. 3. figură în baletul clasic, la patinaj sau la gimnastică, cu piciorul și brațul liber spre orizontală. 4. ornament muzical. II. s. f. piesă muzicală cu o linie melodică bogat ornamentată. (< fr. arabesque)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ARABÉSC, arabescuri, s. n. Ornament specific decorației arabe, pictat sau sculptat, constând din diverse figuri (linii, flori, frunze etc.) împletite simetric. – Fr. arabesque.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
arabésc (ornament) s. n., pl. arabéscuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
arabésc n., pl. urĭ (fr. arabesque, d. it. arabesco). Ornamente în pictură saŭ sculptură format din animale, frunze, florĭ, ramurĭ și alte figurĭ de fantazie după obiceĭu Arabilor, care, fiind-că Coranu nu le permite să reprezente oamenĭ, s' aŭ perfecționat în acest fel de ornamente.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
ARĂBÉSC, -EÁSCĂ, arăbești, adj. Arab. – Arab + suf. -esc.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ARABÉSC ~uri n. 1) Ornamentație specifică artei arabe (constând dintr-un amestec de linii, frunze, forme geometrice etc.). 2) Linie sinuoasă, formată din curbe. 3) Figură de balet (inspirată din dansul oriental). /<fr. arabesque
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ARĂBÉSC ~eáscă (~éști) v. ARAB I. /arab + suf. ~esc
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ARĂBÉSC, -EÁSCĂ, arăbești, adj. Arab. – Din arab + suf. -esc.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ARĂBÉSC adj. v. arab.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
arăbésc adj. m., f. arăbeáscă; pl. m. și f. arăbéști
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
arăbésc, -eáscă adj. (d. Arab). De Arab saŭ din Arabia, arabic: cal, tip arăbesc.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink