ARBORESCÉNȚĂ, arborescențe, s. f. (Rar) Formă (ca) a unei plante arborescente. – Din fr. arborescence.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ARBORESCÉNȚĂ s.f. Stare sau formă a unei plante arborescente. [Cf. it. arborescenza, fr. arborescence].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ARBORESCÉNȚĂ s. f. 1. stare a unei plante arborescente. 2. formă arborescentă. (< fr. arborescence)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ARBORESCÉNȚĂ, arborescențe, s. f. Stare sau formă a unei plante arborescente. – Fr. arborescence.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
arborescénță s. f., g.-d. art. arborescénței; pl. arborescénțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
arborescénță f., pl. e (d. arborescent; fr. -ence). Calitatea de a fi arborescent.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink