ARCÚȘ, arcușuri, s. n. Vergea de lemn între capetele căreia se întind fire de păr de cal, care servește la producerea sunetelor unor instrumente cu coarde. – Arc + suf. -uș.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ARCÚȘ, arcușuri, s. n. Vergea de lemn între capetele căreia se întind fire de păr de cal și cu care se cântă la instrumente cu coarde. – Din arc + suf. -uș.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ARCÚȘ s. (MUZ.) (reg.) arc. (~ la vioară.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
arcúș s. n., pl. arcúșuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
arcúș n., pl. e și urĭ. (d. arc. D. rom. vine rut. árkuš, pol. arkusz). Vargă ale căreĭ capete-s unite cu păr de cal, și cu care se cîntă din vioară orĭ din alt instrument cu coarde.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
ARCÚȘ ~uri n. Vergea de lemn, între capetele căreia sunt întinse fire de păr de cal și cu care se cântă la instrumentele cu coarde. /arc + suf. ~uș
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink