Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
ARENDÁȘ, arendași, s. m. Persoană care ia în arendă un bun (mai ales o proprietate agricolă mai întinsă). – Arendă + suf. -aș.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ARENDÁȘ, arendași, s. m. Persoană care, luând un bun în arendă, obține beneficii din munca celor pe care îi exploatează. – Din arendă + suf. -aș.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ARENDÁȘ s. (reg.) orândaș, (înv.) arendar, orândator, (înv., în Mold.) orândar, posesor. (~ul unei moșii.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
arendáș s. m., pl. arendáși
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
arendáș m. (d. arendă cu sufixu -aș; ung. árendás). Cel ce ține în arendă. – Fem. arendășiță, arendășoaĭcă și (maĭ rar) arendașă, pl. e. Masc. (maĭ rar) și arendar (Mold.).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
ARENDÁȘ ~i m. Persoană care ia un bun în arendă. /arendă + suf. ~
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)