Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
ARESTUÍRE, arestuiri, s. f. (Pop.) Arestare. – V. arestui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ARESTUÍRE, arestuiri, s. f. (Pop.) Acțiunea de a arestui.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
arestuíre s. f., g.-d. art. arestuírii; pl. arestuíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ARESTUÍ, arestuiesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A aresta. – Cf. rus. arestovat.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ARESTUÍ vb. IV. v. aresta.
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ARESTUÍ, arestuiesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A aresta. – Comp. rus. arestovat'.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ARESTUÍ vb. v. aresta, deține, închide, întemnița, reține.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
arestuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. arestuiésc, imperf. 3 sg. arestuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. arestuiáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink