ARHONDARÍC, arhondarice, s. n. Aripă sau casă specială a unei mănăstiri rezervată găzduirii oaspeților; arhondărie. [Pl. și: arhondaricuri] – Din ngr. arhondaríki.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ARHONDARÍC, arhondarice, s. n. Aripă sau casă a unei mănăstiri rezervată găzduirii oaspeților; arhondărie. [Pl. și: arhondarícuri] – Din ngr. arhondariki.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediţia a II-a | Permalink
ARHONDARÍC, arhondarice, s. n. (Reg.) Aripă sau casă specială a unei mănăstiri rezervată găzduirii oaspeților. – Ngr. arhondariki.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ARHONDARÍC s. arhondărie. (~ul unei mânăstiri.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
arhondaríc s.n., pl. arhondarícuri / arhondaríce
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
arhondaríc n., pl. urĭ și e (ngr. arhondariki, scris -nta-). Apartamentu în care se primesc oaspețiĭ la mînăstire.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink