ARISTOCRÁTIC, -Ă, aristocratici, -ce, adj. Care aparține aristocrației, propriu aristocrației; aristocrat. – Din fr. aristocratique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ARISTOCRÁTIC, -Ă adj. Care aparține aristocrației, propriu aristocrației. [Cf. fr. aristocratique, it. aristocratico].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ARISTOCRÁTIC, -Ă adj. propriu aristocrației; aristocrat. (< fr. aristocratique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ARISTOCRÁTIC, -Ă, aristocratici, -e, adj. Care aparține aristocrației, propriu aristocrației. – Fr. aristocratique.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ARISTOCRÁTIC adj. v. ales.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
aristocrátic adj. m. (sil. -cra-), pl. aristocrátici; f. sg. aristocrátică, pl. aristocrátice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
aristocrátic, -ă adj. (vgr. aristokratikós). Care ține de aristocrație. Adv. În mod aristocratic.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
ARISTOCRÁTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de aristocrație; propriu aristocrației. /<fr. aristocratique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink