AROGÁNT, -Ă, aroganți, -te, adj. (Adesea substantivat) Care se poartă cu aroganță; care arată, trădează aroganță. – Din fr. arrogant, lat. arrogans, -ntis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AROGÁNT, -Ă s.m. și f. Încrezut, înfumurat; obraznic. [Cf. fr. arrogant, lat. arrogans].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
AROGÁNT, -Ă adj. (și s.) care manifestă aroganță. (< fr. arrogant, lat. arrogans)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
AROGÁNT, -Ă, aroganți, -te, adj. (Adesea substantivat) Care se poartă cu aroganță. – Fr. arrogant (lat. lit. arrogans, -ntis).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
AROGÁNT adj. v. obraznic.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Arogant ≠ modest, simplu
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
arogánt adj. m., pl. arogánți; f. sg. arogántă, pl. arogánte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
arogánt, -ă adj. (lat. árrogans, -ántis). Obraznic, țanțoș. Adv. În mod arogant.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
AROGÁNT ~tă (~ți, ~te) și substantival Care este fudul, înfumurat; care se poartă cu aroganță; îngâmfat; înfumurat. /
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink