AROGÁNT, -Ă, aroganți, -te, adj. (Adesea substantivat) Care se poartă cu aroganță; care arată, trădează aroganță. – Din fr. arrogant, lat. arrogans, -ntis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AROGÁNȚĂ s. f. Purtare obraznică și sfidătoare; atitudine de mândrie disprețuitoare. – Din fr. arrogance, lat. arrogantia.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AROGÁNT ~tă (~ți, ~te) și substantival Care este fudul, înfumurat; care se poartă cu aroganță; îngâmfat; înfumurat. /
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
AROGÁNȚĂ f. Atitudine de trufie și de dispreț față de cei din jur; purtare sfidătoare, obraznică. [G.-D. aroganței] /<fr. arrogance, lat. arrogantia
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
AROGÁNT, -Ă s.m. și f. Încrezut, înfumurat; obraznic. [Cf. fr. arrogant, lat. arrogans].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
AROGÁNȚĂ s.f. Atitudine exagerat de mândră și de disprețuitoare, pe care o ia cineva care se crede mai presus decât alții, atribuindu-și drepturi care nu i se cuvin ; trufie insultătoare, obrăznicie, înfumurare. [Gen. -iei. / cf. fr. arrogance, lat. arrogantia].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
AROGÁNT, -Ă adj. (și s.) care manifestă aroganță. (< fr. arrogant, lat. arrogans)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
AROGÁNȚĂ s. f. atitudine de mândrie disprețuitoare; obrăznicie, înfumurare, impertinență. (< fr. arrogance, lat. arrogantia)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
AROGÁNT, -Ă, aroganți, -te, adj. (Adesea substantivat) Care se poartă cu aroganță. – Fr. arrogant (lat. lit. arrogans, -ntis).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
AROGÁNȚĂ s. f. Purtare obraznică și sfidătoare; trufie insultătoare. – Fr. arrogance (lat. lit. arrogantia).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
AROGÁNT adj. v. obraznic.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
AROGÁNȚĂ s. 1. v. obrăznicie. 2. v. îngâmfare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Arogant ≠ modest, simplu
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
Aroganță ≠ modestie
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
arogánt adj. m., pl. arogánți; f. sg. arogántă, pl. arogánte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
arogánță s. f., g.-d. art. arogánței
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
arogánt, -ă adj. (lat. árrogans, -ántis). Obraznic, țanțoș. Adv. În mod arogant.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
arogánță f. (lat. arrogantia). Obrăznicie, trufie.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink