ARTEFÁCT s. n. (Anat.) Falsă imagine care apare în preparatele histologice din cauza unor procedee greșite de fixare sau de colorare (pe lama microscopului). – Din fr. artefact.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
artefáct1
sn
Atestare: DEX (ediția a II-a)
Plural: artefacte
Etimologie: (din franceză) artefact
1 Structură de origine artificială sau accidentală apărută în timpul observării sau experimentării asupra unui fenomen natural.
2 (His.) Modificare produsă în structura naturală a celulelor și țesuturilor de reactivi și procedeele folosite.
Sursa: Micul dicționar academic | Permalink
artefáct2
sn
Atestare: MDA
Plural: artefacte
Etimologie: (din engleză) artifact
Obiect produs de activitatea umană.
Sursa: Micul dicționar academic | Permalink
ARTEFÁCT s.n. 1. Imagine falsă apărută în preparatele histologice produsă artificial sau datorită unor defecte de fixare ori de colorare. 2. (Cib.) Semnal parazit supus unei informații, în semnificația căreia joacă un rol nul sau negativ. [< fr. artéfact].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ARTEFÁCT s. n. 1. structură, fenomen artificial în cursul unei investigații sau exploatări. 2. (med.) modificare în preparatele histologice produsă artificial sau datorită unor defecte de fixare ori de colorare. 3. (cib.) semnal parazit supus unei informații, în semnificația căreia joacă un rol nul sau negativ. (< fr. artefact)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
artefáct s. n., pl. artefácte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink