ARZMAHZÁR, arzmahzaruri, s. n. (Turcism înv.) Arz. – Din tc. arzimahzar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ARZMAHZÁR, arzmahzaruri, s. n. (Turcism înv.) Arz. – Tc. arzi mahzar „petiție semnată de toți cei de față”.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
arzmahzár s. n. (sil. mf. arz-), pl. arzmahzáruri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
arzmahzár n., pl. urĭ și e (turc. ar. arzi-mahzar). Vechĭ. Jalbă către sultan saŭ către marele vizir. – Și arzu-magzar, argimagzar saŭ numaĭ mahzar și magzar.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink