Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: arămi (verb tranzitiv) , arămire (substantiv feminin)   
ARĂMÍRE, arămiri, s. f. Acțiunea de a arămi și rezultatul ei; cuprare. – V. arămi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ARĂMÍRE, arămiri, s. f. Acțiunea de a arămi și rezultatul ei.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ARĂMÍRE s. v. cuprare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
arămíre s. f., g.-d. art. arămírii; pl. arămíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ARĂMÍ, arămesc, vb. IV. Tranz. A acoperi un obiect de metal cu un strat de aramă; a cupra. – Din aramă.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ARĂMÍ ~ésc tranz. (obiecte de metal) A acoperi cu un strat subțire de aramă. /Din aramă
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ARĂMÍ, arămesc, vb. IV. Tranz. A acoperi un obiect de metal cu un strat subțire de aramă. – Din aramă.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ARĂMÍ vb. v. cupra.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
arămí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. arămésc, imperf. 3 sg. arămeá; conj. prez. 3 sg. și pl. arămeáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
arămésc v. tr. (d. aramă). Acoper [!] (feru) c' un strat de aramă.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)