ASIBILÁȚIE, asibilații s. f. (Fon.) Asibilare. – Din fr. assibilation.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ASIBILÁȚIE s.f. Asibilare. [Gen. -iei, var. asibilațiune s.f. / < fr. assibilation].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ASIBILÁȚIE s. f. asibilare. (< fr. assibilation)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ASIBILÁȚIE s. v. asibilare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
asibiláție s. f. (sil. -ți-e ), art. asibiláția (sil. -ți-a ), g.-d. art. asibiláției; pl. asibiláții, art. asibiláțiile (sil. -ți-i- )
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink