ASILABÍE s.f. Varietate a afaziei constând în incapacitatea bolnavului de a uni fonemele în silabe. [Gen. -iei. / < fr. asyllabie, cf. gr. a – fără, syllabe – silabă].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ASILABÍE s. f. varietate de afazie, incapacitatea de a forma silabe, deși bolnavul recunoaște literele separat. (< fr. asyllabie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
asilabíe s. f., pl. asilabíi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink