Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
ASTENIÁ vb. I. tr., refl. A (se) asteniza. [Pron. -ni-a, p.i. -iez, 3, 6 -iază, 4 -iem, ger. -iind. / < asteni(c) + -a].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ASTENÍE, astenii, s. f. (Med.) Stare de oboseală intensă și prelungită, însoțită de slăbiciune fizică, de scăderea capacității de lucru intelectual etc. – Din fr. asthénie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ASTENÍE ~i f. Stare patologică manifestată prin oboseală intensă și slăbiciune; lipsă de putere fizică și psihică. [G.-D. asteniei] /<fr. asthénie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ASTENÍE s.f. Slăbire generală a organismului; slăbiciune, istovire. [< fr. asthénie, cf. gr. a – fără, sthenos – putere].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
-ASTENÍE2 elem. asten(o)-.
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ASTENÍE1 s. f. stare patologică de slăbiciune și oboseală anormală a organismului. (< fr. asthénie, gr. astheneia)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ASTENÍE s. f. Slăbire generală a organismului, lipsă de putere (fizică sau psihică). – Fr. asthénie (< gr.).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
asteníe s. f., art. astenía, g.-d. art. asteníei; pl. asteníi, art. asteníile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink