ASTRÁL, -Ă, astrali, -e, adj. Al aștrilor, care vine de la aștri. – Din fr. astral, lat. astralis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ASTRÁL, -Ă adj. Care se referă la aștri; al aștrilor, care vine de la aștri; stelar, sideral. [Cf. fr. astral, lat. astralis].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ASTRÁL, -Ă adj. referitor la aștri; sideral. (< fr. astral, lat. astralis)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ASTRÁL, -Ă, astrali, -e, adj. (Rar) Al aștrilor, care vine de la aștri. – Fr. astral (lat. lit. astralis).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ASTRÁL adj. (ASTRON.) sideral, (rar) solar. (În universul ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
astrál adj. m., pl. astráli; f. sg. astrálă, pl. astrále
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
astrál, -ă adj. (lat. astrális, d. astrum, astru). De astre, stelar.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
ASTRÁL ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de aștri; propriu aștrilor; stelar; sideral. 2) Care provine de la aștri; sideral. /<fr. astral, lat. astralis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink