ATÁVIC, -Ă, atavici, -ce, adj. Transmis prin atavism. – Din fr. atavique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ATÁVIC, -Ă adj. Transmis prin atavism; (p. ext.) primitiv, sălbatic. [< fr. atavique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ATÁVIC, -Ă adj. referitor la atavism, transmis prin atavism. (< fr. atavique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ATÁVIC, -Ă, atavici, -e, adj. Transmis prin atavism; p. ext. primitiv, sălbatic. – Fr. atavique.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
atávic adj. m., pl. atávici; f. sg. atávică, pl. atávice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ATÁVIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de atavism; propriu atavismului. /<fr. atavique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink