ATAXÍE s. f. (Med.) Tulburare a coordonării mișcărilor voluntare din cauza lezării unor căi nervoase și centri nervoși. – Din fr. ataxie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ATAXÍE f. med. Boală a măduvei spinării caracterizată prin incapacitatea de a coordona mișcările. /<fr. ataxie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ATAXÍE s.f. (Med.) Boală a măduvei spinării și (rar) a cerebelului, caracterizată prin incapacitatea de a coordona mișcările. [Gen. -iei. / < fr. ataxie, cf. gr. a – fără, taxis – ordine].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ATAXÍE s. f. sindrom psihomotor caracterizat prin incapacitatea de a coordona mișcările. (< fr. ataxie, gr. ataxia)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ataxíe (-íi), s. f. – Tulburare a coordonării mișcărilor voluntare. Gr. ἀταξία (sec. XVIII, cf. Gáldi 155). – Der. ataxic, adj. (bolnav de ataxie).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
ataxíe s. f., art. ataxía, g.-d. ataxíi, art. ataxíei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ataxíe f. (vgr. ataxía, dezordine). Med. Dezordine în mișcările corpuluĭ (cînd nu maĭ eștĭ stăpîn pe mișcărĭ): ataxie locomotrice. Sec. 18. (d. ngr.). Abatere morală: ataxia unuĭ preut [!].
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
ATAXIE LOCOMOTRÍCE s. v. tabes.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink