ATAȘÁBIL, -Ă, atașabili, -e, adj. Care poate fi atașat; fig. sociabil. – Atașa + suf. -bil.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ATAȘÁBIL, -Ă adj. Care poate fi atașat; (fig.) prietenos, sociabil. [Cf. fr. attachable].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ATAȘÁBIL, -Ă adj. care poate fi atașat; (fig.) sociabil. (< fr. attachable)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ATAȘÁBIL, -Ă, atașabili, -e, adj. Care poate fi atașat; fig. prietenos, sociabil. – Din atașa + suf. -bil.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ATAȘÁBIL adj. v. sociabil.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Atașabil ≠ detașabil, detașare
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
atașábil adj. m., pl. atașábili; f. sg. atașábilă, pl. atașábile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ATAȘÁBIL ~ă (~i, ~e) 1) Care poate fi atașat. 2) fig. Care este sociabil, prietenos. /a atașa + suf. ~bil
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink