ATONALITÁTE, atonalități, s. f. Lipsă de tonalitate; metodă de compoziție muzicală care neagă tonalitatea, armonia. – Din fr. atonalitaté.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ATONALITÁTE s.f. (Muz.) Lipsă de armonie, de tonalitate, rezultând din faptul că cele 12 tonuri ale gamei cromatice sunt considerate egale, fără vreo ierarhie sau funcție armonică între ele. [Cf. fr. atonalité, it. atonalità].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ATONALITÁTE s. f. lipsă de armonie, de tonalitate; metodă de compoziție muzicală care neagă armonia. (< fr. atonalité)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ATONALITÁTE, atonalități, s. f. Lipsă de tonalitate, de armonie, de linie muzicală definită. – După fr. atonalitaté (< gr.).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
atonalitáte s. f. → tonalitate
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink