ATROCITÁTE, atrocități, s. f. Purtare, faptă, durere etc. atroce. – Din. fr.atrocité, lat. atrocitas, -atis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ATROCITÁTE s.f. 1. Cruzime. 2. (Concr.) Faptă înspăimântătoare; grozăvie. [Cf. fr. atrocité, it. atrocità, lat. atrocitas].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ATROCITÁTE s. f. însușirea de a fi atroce; cruzime; grozăvie. (< fr. atrocité, lat. atrocitas)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ATROCITÁTE, (2) atrocități, s. f. 1. Purtare crudă. 2. (Concr.) Faptă cumplită. – Fr. atrocité (lat. lit. atrocitas, -atis).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
atrocitáte s. f. (sil. -tro-), g.-d. art. atrocității; pl. atrocități
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
atrocitáte f. (lat. atrócitas, -átis). Cruzime, faptă atroce.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
ATROCITÁTE ~ăți f. 1) Caracter atroce; ferocitate. 2) Faptă atroce. /<lat. atrocitas, ~atis, fr. atrocité
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink