Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
AUREOLÁRE, aureolări, s. f. Acțiunea de a aureola și rezultatul ei. [Pr.: a-u-re-o-] – V. aureola.
Sursa: Supliment la Dicționarul explicativ al limbii române | Permalink
AUREOLÁRE s.f. Acțiunea de a aureola și rezultatul ei. [Pron. a-u-re-o-. / < aureola].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
aureoláre s. f. (sil. a-u-re-o- ), g. -d. art. aureolării; pl. aureolări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
AUREOLÁ, aureolez, vb. I. Tranz. 1. A înconjura cu o aureolă. 2. Fig. A încununa, a glorifica (pentru calitățile sale). [Pr.: a-u-re-o-] – Din fr. auréoler.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A AUREOLÁ ~éz tranz. 1) A înconjura cu o aureolă. 2) fig. A releva meritul cuiva; a glorifica. /<fr. auréoler
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
AUREOLÁ vb. I. tr. A înconjura cu aureolă. ♦ (Fig.) A glorifica. [Pron. a-u-re-o-. / < fr. auréoler, it. aureolare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
AUREOLÁ vb. tr. 1. a înconjura cu aureolă. 2. (fig.) a glorifica. (< fr. auréoler)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
AUREOLÁ vb. (rar) a nimba.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
aureolá vb. (sil. a-u-re-o-), ind. prez. 1 sg. aureoléz, 3 sg. și pl. aureoleáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink