AURÍU, -ÍE, aurii, adj. (Adesea fig.) De culoarea aurului (1), aurel, auros. [Pr.: a-u-] – Aur + suf. -iu.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AURÍU, -ÍE, aurii, adj. (Adesea fig.) De culoarea aurului. – Din aur + suf. -iu.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
AURÍU adj. (pop.) aurel, aurit, (înv.) auros. (Flori ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
auríu adj. m. (sil. a-u-), f. auríe; pl. m. și f. auríi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
auríŭ, -íe adj. (d. aur). Ca de aur: hîrtie aurie.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
AURÍU ~íe (~íi) Care are culoarea (și strălucirea) aurului. Bucle ~ii. /aur + suf. ~iu
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
péște-auríu s. m.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink