AUTOABROGÁRE, autoabrogări, s. f. (Jur.) Abrogare a unei legi la termenul fixat în prevederile ei. [Pr.: a-u-to-a-] – Auto1- + abrogare.
Sursa: Supliment la Dicționarul explicativ al limbii române | Permalink
AUTOABROGÁRE s. f. abrogare a unei legi la termenul fixat în prevederile ei. (< auto1- + abrogare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
autoabrogáre s. f. (sil. a-u-to-a ) → abrogare
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink