AUTOGESTIONÁRE, autogestionări, s. f. Autogestiune. [Pr.: a-u-to-ges-ti-o-] – Auto1- + gestionare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AUTOGESTIONÁRE s.f. Autogestiune. [< auto1- + gestionare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
AUTOGESTIONÁRE, autogestionări, s. f. Gestionare sau administrare proprie. [Pr.: -ti-o-] – Din auto1- + gestionare.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
AUTOGESTIONÁRE s. v. autogestiune.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
autogestionáre s. f. (sil. a-u-, -ti-o-), g.-d. art. autogestionării; pl. autogestionări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
AUTOGESTIONÁR, -Ă, autogestionari, -e, adj., s. m. și f. (Persoană, instituție etc.) care are gestiune proprie. [Pr.: a-u-to-ges-ti-o-] – Auto1- + gestionar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AUTOGESTIONÁR ~ă (~i, ~e) Care are gestiune sau administrare proprie. /auto- + gestionar
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
AUTOGESTIONÁR, -Ă adj. Care are gestiune sau administrare proprie. [< auto1- + gestionar].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
AUTOGESTIONÁR, -Ă adj. cu gestiune sau administrare proprie. (< fr. autogestionnaire)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
AUTOGESTIONÁR, -Ă, autogestionari, -e, adj. Care are gestiune sau administrare proprie. [Pr.: -ti-o-] – Din auto1- + gestionar.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
autogestionár adj., s. m. (sil. a-u-) → gestionar
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink