Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
AUTOMULȚUMÍRE s. f. Satisfacție de sine (nu întotdeauna justificată) la care ajunge cineva, adesea fără a aștepta aprecierile celorlalți; autoîncântare. [Pr.: a-u-] – Auto1- + mulțumire.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AUTOMULȚUMÍRE s.f. Mulțumire de sine însuși în urma unor succese, care duce la suficiență, la stagnare, la regres și la lipsă de vigilență; autoîncântare. [< auto1- + mulțumire].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
AUTOMULȚUMÍRE s. f. mulțumire de sine, în urma unor succese, care duce la suficiență, stagnare; autoîncântare. (< auto1- + mulțumire)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
AUTOMULȚUMÍRE s. f. Mulțumire de sine însuși în urma unor succese (reale sau aparente), care duce la lipsă de vigilență, de atitudine autocritică, la stagnare și regres. – Din auto1- + mulțumire.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
AUTOMULȚUMÍRE s. autoîncântare. (Sentiment de ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
automulțumíre s. f. (sil. a-u-), g.-d. art. automulțumírii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)